(P) Cea mai veche mănăstire de pe Muntele Athos: Marea Lavră

Muntele Athos se află situat în zona de nord a Greciei, Macedonia, fiind unul dintre cele trei promontorii ale peninsulei Halkidiki, care pătrunde în Marea Egee. 

Din secolul al IX-lea, Athosul este cunoscut drept „Sfântul Munte” (Hagion Oros), de aceea titulatura oficială actuală este „Statul monastic autonom al Sfântului Munte”, fiind din punct de vedere politic o republică aflată sub suzeranitatea Republicii Elene, iar din punct de vedere spiritual se află sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Capitala Sfântului Munte Athos este Karyes, fiind situată în centrul peninsulei.

În arealul Muntelui Athos se află 20 de mănăstiri cu viață de obște, 12 schituri dependente fiecare de câte o mănăstire, şi numeroase chilii, colibe sau sihăstrii. Cea mai veche mănăstire de pe Muntele Athos este Mănăstirea Marea Lavră.

Istoria Mănăstirii Marii Lavre

Istoria acestei mănăstiri se leagă de Sfântul Atanasie Athonitul, ctitorul Marii Lavre, cel care pus și bazele vieții de obște athonite. Acest sfânt monah, cu numele de botez Avraam, a fost un nobil din Trapezunt, cu studiile la Constantinopol în timpul domniei lui Roman I Lekapenos (920-944). Dorind să lase în urmă tumultul cetății și al administrației bizantine, s-a dedicat carierei de profesor, însă, căutând mai multă liniște pentru a se dedica rugăciunii, a intrat în monahism, mănăstirea de metanie fiind Mănăstirea Kyminas din Olimpul Bitiniei (Asia Mică). 

Mai târziu, a fost tuns ca monah sub numele de Atanasie şi a vieţuit în această mănăstire între anii 952-958. Iubitor al liniștii și al rugăciunii, s-a retras de la această mănăstire și a plecat în Athos, fiind bine primit de comunitatea monahală de la Karyes, unde a vieţuit într-o chilie până la finele anului 959. După o vieţuire pustnicească timp de un an la Melana, în extremitatea sud-estică a peninsulei, în 961/962-3, cu ajutorul împăratului Nichifor Focas, el a ctitorit Marea Lavră, cunoscută şi sub numele de Lavra „Sfântului Atanasie“, biserica principală primind hramul „Bunei Vestiri“.

Primele clădiri ale mănăstirii datează din vremea lui Nichifor Focas, adică de prin aniii 960-962, în 963 s-a construit catoliconul, urmând ca până la moartea Sfântului Atanasie viața monahală de aici să ia amploare, numărul monahilor ajungând chiar la 120. Sfântul Cuvios Atanasie a lăsat ucenicilor săi un așezământ cu rânduielile liturgice, administrative și disciplinare pentru viața de obște a monahilor. În jurul anului 1001, Atanasie a trecut la cele veşnice, fiind prăznuit ca sfânt în Biserica Ortodoxă, la data de 5 iulie.

Typikon-ul care interzice prezența femeilor

De istoria acestei mănăstiri este legată și interdicția femeilor și a animalelor de sex feminin de a intra în Sfântul Munte. Această lege a fost emisă în anul 1045 de către împăratul Constantin al IX-lea Monomahul, care a emis un Typikon cu rolul de a  reglementa vieţuirea monastică în Athos. Totodată, cu prilejul emiterii acestui document, este atestată pentru prima oară și denumirea de „Sfântul Munte”.

Prezență românească la Marea Lavră

Pe la sfârșitul secolului al XIV-lea monahii de la Marea Lavră au căutat să trăiască singuri în pustie, adică idioritmici, astfel apar chilii și schiturile pe lângă mănăstire și tot acum încep să vină în țările ortodoxe din Balcani pentru ajutoare.

După daniile primite de la principii sârbi, a venit rândul domnitorilor români ai Țării Românești, și anume Alexandru-Basarab si Vladislav-Basarab (1364-1374). Ei au dăruit și o icoană a Sfântului Atanasie cel Mare, în cadrul căreia apar chipurile gravate ale voievodului Vladislav-Basarab si al soției sale, doamna Ana Vintilă-Vodă.

Mai târziu alți domnitori au dăruit bani pentru refacerea mănăstirii, precum Sfântul Voievod Neagoe Basarab, în timpul căruia a fost pus acoperiș nou din plumb și a zidit din nou paraclisul cimitirului. Alte danii au fost acordate de domnitorii Vladislav III (1523-1525), Petru Șchiopul al Moldovei (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591), Alexandru cel Rău (aug. 1592-sept. 1593), Matei Basarab (1632-1654), care a zidit biserica „Sfântul Mihail” (1691) pe ai cărei pereți este zugrăvit ca ctitor Gavril-Movilă. Mai târziu, în 1713, Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanul a sprijinit cu bani construirea paraclisului închinat icoanei „Cucuzelița".

În biblioteca Mănăstirii Marii Lavre se păstrează drept mărturie a relațiilor româno-athonite: 62 de cărți de teologie tipărite în secolele XVII-XIX la București, Iași, Galați și Târgoviște; 15 codice manuscrise lucrate în Principatele Române; numeroase manuscrise, unele din secolul al XIV-lea, care conțin traduceri după scrieri ale Sfinților Părinți ai Bisericii Răsăritene, traduceri din manuscrise liturgice și muzicale, hrisoave domnești.

În apropierea Marii Lavre se află Schitul cu viaţă chinovială (de obşte) – „Sfântul Ioan Botezătorul” sau „Prodromu”, care depinde de Mănăstirea Marea Lavră. Totodată pe teritoriul Lavrei sunt schiturile „Sfânta Ana”, Kerasia, Kavsokalivia, Katunakia și Karoulia, dar și chilii, multe locuite de monahi români.

Condiții și taxe pentru acces

Accesul în Sfântul Munte Athos este strict interzis femeilor, băieții trebuie să aibă minim 12 ani, iar cei sub 18 ani trebuie să fie însoțiți de tatăl lor. 

Dacă vrei să ajungi la Muntele Athos, iar bugetul pentru achitarea drumului și a taxelor de acces îți depășesc posibilitățile financiare, poți face un împrumut. De aceea, mai înainte, trebuie să știi că accesul se poate face pe baza unei vize, sau diamonitirion, eliberată pe baza unei taxe de 25 de EUR/persoană, de Oficiul de pelerinaj la Athos, cu sediul la Tesalonic, dacă ești laic. 

În cazul clericilor, este nevoie de aprobarea Patriarhiei Ecumenice. Diamonitirionul, se poate lua pe baza unei rezervări la o mănăstire sau schit din Muntele Athos, de aceea trebuie prezentat ori de câte ori pelerinul solicită cazarea. O altă taxă –  8 EUR – este necesară la Ouranopoli, de unde se face accesul cu feribotul spre Muntele Athos, iar, după caz, din portul Daphni sunt microbuze care duc pelerinii la Karyes, prețul unui bilet fiind 3 EUR.