Cum descoperi un copil supradotat?

De obicei, copiii supradotati sunt foarte activi, atenti si curiosi. Inca de mici, fac vocalize in diverse tonalitati, zambesc mai mult decat ceilalti copii si incep sa vorbeasca foarte devreme. Isi dezvolta cu usurinta vocabularul si sunt capabili sa construiasca rapid fraze complexe. Isi manifesta dorinta de a invata sa citeasca inainte sa implineasca 6 anisori.

Copiii supradotati sunt si foarte sensibili: detesta nedreptatea, chiar si atunci cand aceasta nu ii afecteaza in mod direct pe ei, se ingrijoreaza in legatura cu posibilele esecuri, iar parintii trebuie sa fie mereu alaturi de ei, sa ii sustina.

Cu toate astea, exista un oarecare decalaj intre capacitatile de invatare ale acestor copii minunati si viata de zi cu zi. Un copil supradotat de 4 ani poate sa puna intrebari despre metafizica, dar sa fie incapabil sa se imbrace singur. In asemenea cazuri, se vorbeste de desincronizare: corpul nu se dezvolta la fel de repede ca si mentalul.

La scoala pot exista iarasi decalaje: copilul supradotat poate da pe loc rezultatul unui exercitiu de matematica, fara sa spuna si cum a ajuns sa il calculeze, fiindca lui i se pare normal: “il stiu, pur si simplu”. Profesorul insa poate crede ca a obtinut rezultatul fiindca a trisat, din moment ce nu poate explica metoda sa. Un copil supradotat poate parea la scoala un elev lenes sau un element perturbator, insa e doar din cauza ca se plictiseste teribil!

Daca nu sunt remarcati la timp, copiii supradotati pot avea probleme, ca urmare a faptului ca nici profesorii, nici colegii, nici prietenii nu ii inteleg. Capacitatile lor exceptionale se pot irosi: copilul poate alege sa se ascunda in masa de oameni obisnuiti, sa fie la fel ca ei, sau sa cada in depresie sau in diferite dependente.

Daca crezi ca ai un copil supradotat si vrei sa ai inima impacata ca ti-ai facut datoria, atunci trebuie mers la un psiholog care sa ii calculeze coeficientul de inteligenta.