Durerea nu este iubire: Tot ce imi doresc e ca mama mea sa plece de langa el

“Durerea nu este iubire” – Semneaza petitia pentru o lege speciala contra violentei in familie! Aveti probleme in familie sau cunoasteti persoane care sunt agresate? Ne puteti scrie la adresa durereanuesteiubire@acasatv.ro.

Va scriu aceasta poveste deoarece este povestea vietii mele, pana in momentul de fata.

A fost odata ca niciodata o famile frumoasa si iubitoare, cu parinti care isi sustin copii si ii iubesc. Probabil asa ar trebui sa inceapa orice poveste, insa cu siguranta  o astfel de familie era aceea pe care o priveam din strada, noapte cu ochii plansi cand fugeam de acasa pentru a scapa de scandalul pe care il provoca tatal meu. De multe ori insa nu plecam singura, trebuia sa il i-au si pe fratele meu care e mai mic cu 7 ani si bineinteles si cainele. Fugeam toti 3 la 4 sau 5 dimineata pe strazi catre bunici.

Adeseori tatal meu era beat, zilnic de fapt si ni se parea ca starea lui normala era sa fie beat si era anormal sa il vedem treaza. Ambii parinti aveau locuri de munca bune, castigau bine, noi eram la scoala elevi buni, deci din afara fiind priviti eram o familie normala si fericita. Insa asta era doar suprafata, nu puteam merge cu prietenii acasa sau sa dormim linistiti noaptea, pentru ca tatal meu avea "trairi" si isi amintea tot felul de lucruri pentru a o jigni si a o lovi, neincetat pe mama mea. Incercam sa intervenim, insa nu puteam sta toata noaptea treji pentru a fi stalp intre el si mama mea.

In 1997 mama mea a luat atitudine si a divortat, eu si fratele meu am trecut in custodia ei, insa niciodata nu a facut partajul. Daca incerca sa plece de acasa tatal meu mergea dupa ea si o jignea, tipa dupa ea pe strada si de multe ori a mers chiar la ea la servici si era lovita de fata cu colegele ei. Desi am avut posibilitati si mama mea chiar a terminat facultatea intre timp, tot nu a luat masuri pentru a pleca de langa el si gasea tot felul de motive.

La inceput spunea ca din cauza mea se intampla toate aceste lucruri si ma simteam vinovata, insa cu timpul am invatat ca nu eu sunt de vina sau ea, ci doar tatal meu care bea neincetat si lucrurile deveaneau tot mai rele.
Printre motivele pe care mama mea le sustinea ca sa stea in acea casa erau in primul rand eu, fratele meu, bunicii mei, locul de munca, cainele etc.

Am hotarat sa fac eu o schimbare daca ea nu reuseste, din 2004 am plecat de acasa la facultate, lucrez de cativa ani in domeniul bancar si l-am luat si pe fratele meu la liceu, iar in momentul de fata incepe primul an de facultate. Incercam sa ne descurcam amandoi cum putem mai bine, bunicii au decedat intre timp, locul de munca mama mea nu il mai are si de caine ce sa mai zic. Insa un singur lucru nu s-a schimbat, adica tatal meu, care in loc sa ne ajute, mai multe probleme face decat inainte.

Incerc sa o sustin pe mama mea, sa o fac sa inteleaga ca nu mai are nici un motiv sa stea cu eal, ca poate incepe o noua viata acolo unde vrea ea si ca o sustin. In ceea ce il priveste pe tatal meu, cred ca a ajuns sa fie bolnav de paranoia, pentru ca de fiecare data cand ma duc acasa injura, jigneste pe toata lumea, are halucinatii ca toti ii vor raul si bininteles ca mama mea isi bate joc de el.

Tot ce imi doresc e ca mama mea sa plece de langa el, pentru ca e o femeie extraordinara, frumoasa si desteapta, iar pe tatal meu singurul lucru care l-ar ajuta este sa mearga la dezalcoolozare si eventual la un tratament psihiatric.

Multumesc.
D.P

“Durerea nu este iubire” – Semneaza petitia pentru o lege speciala contra violentei in familie! Aveti probleme in familie sau cunoasteti persoane care sunt agresate? Ne puteti scrie la adresa durereanuesteiubire@acasatv.ro.