De ce nu te iubeste nimeni?

Oamenii – si femeile, mai ales, au aceasta placere masochista – isi gasesc tot felul de defecte inchipuite. Te uiti nitel in oglinda si numai ce vezi INCA un cos pe frunte, inca o zona cu celulita, vai, ce borcanat e nasul meu!, sprancenele astea sunt oribile, saptamana asta nu mai mananc decat mere, ca nu mai suport colaceii de pe burta, sanii sunt prea mici, ce mai, sunt un dezastru ambulant... Normal ca nu ma iubeste nimeni...

“Am dintii galbeni, oricat m-as spala cu paste de dinti miraculoase. Daca nu as purta sutien cu buretel, unii m-ar putea confunda cu un barbat si, dupa ce ca am sanii mici, mai am si niste sfarcuri ingrozitoare, cu care imi e rusine. Am picioarele scurte, gleznele groase si celulita pe fund si din motivul asta urasc sa merg la plaja... Orice as face, nu scap de burta – exercitii, abdomene, dieta, nimic. Mi-as dori si eu sa ies in rochite, ca doar e vara, dar nu-mi permit sa-i oripilez pe ceilalti cu privelistea corpului meu. A, si cand tin capul in jos, mi se pare ca am si gusa! In poze ies mereu aiurea si cateodata chiar ma urasc” – ai zice ca e vorba de varianta feminina – si fara cocoasa! – a Cocosatului de la Notre Dame, dar de fapt e vorba de o tipa absolut normala, pe care multi baieti si-ar dori-o ca iubita, daca ar fi si ea mai multumita cu ce i-a dat Dumnezeu.

Nu-i asa ca te regasesti pe ici, pe colo, in randurile de mai sus? Oameni buni, cu totii avem defecte. Numai ca daca stam sa le exageram pe toate si sa le adunam, unul cate unul, e limpede ca buna ziua ca o sa avem o imagine de sine foarte proasta, ca nu o sa avem incredere in noi, iar cea mai rea parte e ca ceilalti isi vor da seama de asta si... ghici ce vor face! Vor fugi cat mai departe!

Zau asa, tie ti-ar placea sa ai in jurul tau numai frustrati si complexati, care sa se planga cat e ziua de lunga ca ei de ce nu au un corp perfect, 90-60-90, picioare lungi, sani fermi, solduri frumos rotunjite, tenul alb si ochii albastri? Bineinteles ca nu. Vrem oameni zambitori, care sa emane energie pozitiva, incredere, optimism, care sa ne motiveze si pe noi sa devenim mai buni. Dar oare starea asta de bine chiar depinde de retusurile fizice? Oare daca te-ai opera la nas si la buze si ai face si liposuctie, te-ai transforma indata intr-o persoana frumoasa, pe care toti sa o iubeasca?

Frumusetea unui om nu e data numai de trasaturile fizice. Cu totii avem in jur cate o bunicuta care numai supla si atragatoare nu e, si totusi, zambetul ei cand ne cheama sa mancam placinta proaspat scoasa din cuptor ne ajunge la inima. Avem prietene pe care nu le iubim pentru ca sunt frumoase sau perfecte, ci pentru ca ne iubesc si ele la randul lor, pentru ca stim ca ar veni la noi si la miezul noptii sa ne consoleze daca plangem. Pe masura ce cunoastem mai bine oamenii de langa noi, ne dam seama ca au si parti bune, dar si parti mai putin bune. Iubim oameni imperfecti, si parca tocmai defectele lor ni-i apropie si mai mult!