Suflet de aur, lacrimi inghetate

Suferinta, durerea, deznadejdea, dorul, ura, regretul s-au intiparit pe chipul parintelui devastat de pierderea unuia dintre copii. Un gol imens a ramas si in sufletul surorilor, al fratelui, al tuturor celor care au cunoscut-o. Aurelia era un copil cuminte, dedicat studiului, ambitios, respectuos. Destinul i-a scris insa testamentul prea devreme.

Tocmai pentru ca era o tanara extrem de curajoasa, ambitioasa si... indragostita de meseria ei, Aura a fost imediat cooptata in echipa unora dintre cei mai valorosi medici din Romania. Victor Zlota, coordonatorul de transplant care a desemnat-o pe Aura sa participe la aceasta misiune, era mandru de ea. Avea si motive: Aura muncea din greu pentru a-si implini visul din copilarie: acela de a salva vieti. 

In timp ce familia cauta cu disperare raspunsuri si se agata de orice speranta, Aura traia partea a doua a cosmarului. Scapase cu viata in urma groaznicului impact. Astepta, ranita, alaturi de ceilalti, sa  fie salvata din ramasitele avionului, cazut in muntele rece. Probabil ca nici nu a mai avut puterea de a auzi vocile localnicilor sositi primii la locul accidentului. Dar unul dintre salvatori ar fi spus ca fata avea lacrimi inghetate pe obraz cand a gasit-o. Nici nu mai avea cum sa simta ceva... caci pe langa ranile care o chinuisera, frigul a invins-o. Corpul ei avea 18 grade cand medicii au incercat, in zadar, sa o salveze. Fratele ei este convins ca daca salvatorii ar fi ajuns mai repede la Aura, acum, ea ar fi fost in viata.

In acele clipe de groaza, in frigul neiertator, medicii de la SMURD continuau, cu incapatanare, sa ii faca fetei manevre de resuscitare. Si chirurgul Radu Zamfir a incercat sa o salveze, imediat dupa impact. I-a acordat primul ajutor si, desi era aproape inconstienta, ea totusi traia. Respira.

Acum, familia este inca in stare de soc. Nici parintii, nici fratii nu realizeaza cu adevarat ce s-a intamplat. Nu pot accepta ca Aurelia nu se va mai intoarce din misiunile care o faceau atat de fericita. Era printre putinii studenti care se bucura de privilegiul de a lucra cu nume mari din medicina. Colegii au fost si ei socati sa primeasca vestea mortii ei, dar stiu ca Aura nu s-a gandit vreo clipa ca viata ei ar fi in pericol. Se gandea la viata altora.