Povestiri de noapte - 1 decembrie 2010

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti. A fost o lume mondena care n-avea nici un crai. Nici un baiat mai acatarii care sa-si asume rolul de Don Juan. Nici un voinic care sa paseasca tantos printre domnite suspinind si oftind visatoare si era o lume trista si plictisitoare lumea asta fara crai, va zic...

De aceea au aparut EL. Cavalerii falnici si mindri care au rupt inimile frumoaselor in doua. Feciori de imparati, cu multe palate si bidivii care infuleca jaratic. Cu caftane semnate de croitori renumiti peste noua mari si noua tari, cu succes in treburi de banet si de iatac, dar si cu sensibilitati deosebite. La naiba cu Regele Arthur si cavalerii mesei rotunde! Adevaratii viteji mondeni sunt la Bucuresti si se aseaza cu importanta in jurul oricarei mese, fie ea rotunda sau dreptunghiulara, ovala sau patrata, atita timp cit piesa de mobilier e situata intr-unul dintre cluburile cu pretentii, e plina cu sampanii scumpe si, lucru esential, e rezervata pe numele lor. Unul dintre acesti nobili domni care au lumea la picioare este Claudiu Patrascu. Recunoscut pentru cuceririle sale, acesta si-a adaugat la cingatoare o multime de domnite fragede, in cautare de succes si distractie. Dintre acestea, vor ramine in letopisetul sau amoros cele trei Roxane: Dita, Ungureanu si Ilie.