La Povestiri adevarate: Colonelul Zdrenghea nu paraseste baricadele si lupta in continuare pentru casa lui!

Ieri, 27 mai şi azi noapte, a luptat din nou pentru drepturile sale! Reduta bătrânului a fost asediată şi, în toiul luptei, colonelul a fost rănit! Ieri, 27 mai, s-a jucat ultima carte, bătălia finala!

Domnul Zdrenghea este un fost procuror, fost ofiţer de miliţie, profesor universitar la facultatea Spiru Haret şi avocat, un om cu galoane aflat într-o situaţie disperată. La vederea executorului judecătoresc, asediat şi constrâns, colonelul a acceptat să elibereze parterul casei.

Colonelul Zdrenghea a ieşit, cu mult entuziasm, curaj şi tristeţe, să dea piept cu inamicul. N-are de gând să se dea bătut atât de uşor Are o strategie, ştie ce vrea, joacă ultima lui carte. Miza este casa bătrâneţii sale, liniştea, tihna. Dar înainte de a fi om, e ofiţer! În curte însă, pe câmpul de luptă, asediatorii îl atacă în forţă.

Colonelul nu poate să dea bir cu fugiţii. Are onoare, are principii, are ceva de apărat. Se dezbracă de umilinţa pe care a înghiţit-o. Îşi adună toate puterile şi se ridică deasupra duşmanilor săi, lansând atacuri acide la adresa preşedintelui ţării.

Nu trece însă mult, şi nevoia îl mână pe domnul colonel spre alte fapte vitejeşti! Aşa că aleargă la portiţă şi vrea să-şi deschidă drum spre curtea din spatele casei.

Dar vârsta şi tensiunea îşi spun cuvântul. Colonelul în rezervă nu mai e în putere, ca altădată! E la un pas să cadă pe câmpul de luptă! Batrânul ostaş se simte copleşit de acţiunile familiei Trufaşu.

Dar domnul Trufaşu, pretinsul stăpân al redutei aflate sub asediu, nu se lasă intimidat de slăbiciunea care l-a cuprins pe inamicul său. Ba mai mult, ca să-i arate că nu e dispus să facă nicio concesie, cheamă întăriri: poliţia.

Cu cât trece timpul, armele zdrăngăne mai tare şi spiritele se incing! Ofiţerul Zdrenghea îşi revine spectaculos şi dă, din nou, dovadă de curaj şi hotărâre. Mai bine mort decât călcat în picioare, mai bine ucis cu onoare pe câmpul de luptă, în curtea lui cu flori, decât umilit ca ultimul răcan. Pe marginea câmpului de luptă apar spectatorii, vecini care sar în ajutorul bătrânului.

Zorii trandafirii ai dimineaţii de mai îi găsesc pe combatanţi tot pe poziţii de luptă. Credeşi că domnul colonel Zdrenghea a cedat? Nu va ceda o palmă de pământ de-ar fi să intre în mormânt, deoarece eroismul nu e o vorba în vânt, iar onoarea e mai presus de orice.

Ce se va întâmpla în continuare cu bătrânul colonel? Unde se va duce? Cum îşi va trai înfrângerea? Vom urmari destinul lui, povestea unui erou căzut pentru cauza dreptăţii!