La Povestiri adevarate: O mama disperata vrea sa-si aduca fetita inapoi din China

De două luni de zile, Petruţa trăieşte o dramă îngrozitoare. Ea îl acuză pe soţul ei, Tzin Chen, cetăţean chinez, că a răpit-o pe fetiţa lor, în vârstă de numai un an şi jumătate şi a dus-o cu el în China.

Petruţa şi Tzin Chen sunt căsătoriţi de patru ani de zile. A făcut tot ce e omeneşte posibil pentru ca relaţia dintre ei să funcţioneze, a încercat să se adapteze la stilul lui de viaţă, cu toate că proveneau din culturi diferite. Totul a fost însă în zadar.

După ce i-a cerut soţiei sale să semneze o procură care i-a permis să o scoată din ţară pe micuţa Ruxandra, ca să-şi viziteze rudele, Tzin a sunat-o din China ca să-i spună că nu se mai întoarce niciodată! Femeia este foarte uimită de gestul soţului ei, mai ales că procura era doar pentru o lună, iar la plecare acesta a cumpărat bilete dus-întors.

Petruţa nu ştie la ce uşi să mai bată. Nu cunoaşte limba chineză, iar atunci când a sunat totuşi la numărul de telefon unde ştia că îl găseşte pe soţul ei, i-a răspuns mama acestuia, care nu a vrut să-l cheme la telefon şi i-a râs în nas. La telefon a auzit glasul fiicei ei, dar nu a înţeles nimic din ce i s-a spus.

A apelat şi la vărul soţului ei, Vai Fa Chen, singurul om care ştia chineză, această limbă atât de străină ei! A bătut la uşa lui, alături de echipa Poveştirilor, dar bărbatul nu a vrut să o ajute.

După patru ani de căsnicie, Petruţa consideră că Tzin s-a folosit de ea. Nu bănuise nicio clipă că omul cu care a trăit patru ani îi va face viaţa un iad, deşi recunoaşte acum că era un bărbat zgârcit şi nu o lăsa să-i cumpere hăinuţe copilului.

Invitaţi în studioul Poveştirilor, avocatul Adrian Zamfirachi şi Cristina Boboacă, o cântăreaţă de muzică populară care a avut o relaţie cu un cetăţean chinez, mai precis cu ambasadorul Chinei la Bucureşti - şi a învăţat limba chineză, încearcă să o ajute pe Petruţa să găsească o soluţie.

Cristina Boboacă a ascultat convorbirea telefonică şi spune că Tzin i-a transmis mamei sale să-i spună „adio” Petruţei. Este foarte revoltat pentru că Petruţa îi spune „mamă” soacrei sale, „după tot ce a făcut”, dar ea nu ştie de ce soţul ei ar avea motive să o urască.

Adrian Zamfirachi spune că nu există o convenţie sau un tratat de cooperare judiciară între Statul Român şi Republica Populară Chineză, aşa că din punct de vedere legal nu se pot face prea multe lucruri, din România. Aşadar, el o sfătuieşte pe Petruţa să solicite încredinţarea copilul, în timpul căsătriei, şi să apeleze ulterior la serviciile unui avocat chinez, pentru a vedea dacă este posibil ca această hotărâre să fie recunoscută şi de către instanţele judecătoreşti chineze.

Petruţei îi este teamă să meargă în Asia. Nu are posibilităţi financiare pentru a efectua această călătorie şi nic nu ştie limba chineză. I-a rămas doar speranţa că în curân coşmarul se va termina şi îşi va putea strânge fetiţa în braţe din nou.