Christian Meier, despartire emotionanta de Michael Jackson!

“Desi nu imi vine sa cred si in nici un caz sa accept, Michael s-a dus, pentru totdeauna. Este mort de sase zile si abia acum ma simt in stare sa scriu ceva. Vor fi doar cateva randuri, deoarece nu am lucruri noi de spus in ceea ce priveste realizarile lui.

Stirea ca a murit m-a distrus, m-a deprimat, m-a facut sa ma simt rau… Ma uit toata ziua la CNN cu speranta ca vor anunta ca totul a fost o gluma sau ca el se va trezi si isi va relua repetitiile, pentru a se reintoarce pe scena, asa cum am visat.

L-am intalnit o singura data, nu i-am vorbit, doar l-am privit. Imi amintesc ca pe vremea aceea aveam 11 ani, el si fratii lui au venit la hotelul la care eram cazat si eu cu familia mea. S-a intamplat de multe ori sa fim in acelasi loc in hotel si el s-a asezat langa mine.

Sora mea ma tot indemna sa ii cer un autograf sau sa faca o fotografie impreuna cu noi, insa eu nu am indraznit sa il abordez. El ne privea si ne zambea angelic, cum nu am mai vazut pe nimeni sa zambeasca vreodata.

Nu trebuia sa moara, nu asa, nu atat de devreme. Zeii sunt nemuritori si asa era considerat si ei de catre multi dintre fanii lui. Unii spun ca o data cu moartea lui s-a nascut o legenda, dar se inseala, Michael Jackson a fost intotdeauna o legenda, a fost veriga dintre cultura alba si cea neagra.

Fara Michael Jackson nu ar mai fi fost nici Oprah, nici Tiger Woods, nici Michael Jordan, nici P.Diddy, nici Jay-Z sau Will Smith si, poate, nici un presedinte negru. Michael a reusit sa schimbe mentalitati cand avea doar 23 de ani.

Sa uitam de scandalurile in care a fost implicat, de faptul ca era tot mai palid si mai slab, de excentricitatile lui, de presupunerile ca ar fi fost falit!

Mai bine sa ne amintim de cantecele lui magnifice, de felul inconfuntabil in care dansa, de concertele lui impresionante.

Draga Michael, odihneste-te in pace, intoarce-te la Neverland, joaca-te cu Peter Pan si umple cu baloane de sapun coridoarele din casa.

Multumesc pentru ca existi, pentru cantecele tale, pentru ca ne-ai lasat sa ne imaginam pentru un moment ca dansam cu tine Thriller, pentru ca am invatat moonwalk ca sa ne impresionam colegii de scoala si pentru ca i-ai dat adolescentei noastre cea mai senzationala muzica scrisa vreodata.

Adio, draga Michael!"