Celule suşă identificate în uter de cercetătorii australieni

Cercetătorii australieni au identificat în uter celule suşă, capabile să se transforme în diferite tipuri de celule şi care pot sta la baza unor noi metode de tratare a bolilor ginecologice ce afectează un număr foarte mare de femei în lume.

Cercetătorii avertizează că vor mai trece cel puţin zece ani până vor putea efectua aplicaţii clinice, precum slăbirea musculaturii planşeului pelvian, care poate apărea în urma sarcinii şi care poate duce la deplasarea în partea inferioară a corpului a organelor, scrie Mediafax. Pentru a ajunge la această etapă este necesar să se realizeze în prealabil mai multe teste pe animale pentru a explora mecanismele ingineriei ţesuturilor.

Profesorul Caroline Gargett, de la Universitatea Monash, Victoria, Australia, a reuşit să identifice în mucoasa uterină "celule suşă mesenchimale" (CSM) cu ajutorul unui aparat de triere a celulelor. Doar 1,5% dintre celulele endometrului conţin markerii celulelor suşă mesenchimale, "CD146" şi "PDGF-Rß".
Studiul a fost efectuat pe baza fragmentelor de ţesuturi prelevate de la femei cu vârste între 31 şi 49 de ani care au fost supuse unei histerectomii - îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului.

Mucoasa uterină are capacitatea de a se regenera la fiecare ciclu menstrual şi de aici le-a venit cercetătorilor ideea că celulele suşă ar fi responsabile de această regenerare. Aceste celule suşă sunt localizate în jurul vaselor mucoasei uterine. Pe viitor, celulele suşă din uter ar putea sta la baza unor tratamente împotriva deplasării de organe. Tratamentul actual constă, cel mai adesea, în aplicarea pe planşeul pelvian a unui ţesut sintetic sub formă de plasă. De asemenea, celulele ar putea sta la baza unui tratament împotriva endometriozei, maladie care poate provoca probleme de fertilitate. CSM sunt capabile să evolueze şi să se specializeze în linii de celule adipoase, osoase, cartilaginoase şi musculare.

Celulele suşă mesenchimale au fost deja identificate în mai multe tipuri de ţesuturi: măduvă osoasă, grăsime, pulpă dentară, sânge provenit din cordonul ombilical. Aceste celule prezintă capacităţi terapeutice imense, subliniază cercetătorii, care se referă mai ales la metodele de reparare a muşchilor, inclusiv a celui cardiac.