Despre copii si minciunele: Ce e de facut?

La varsta de 3 ani, niciun copil nu stie ce inseamna minciuna, e prea mic pentru a deosebi binele de rau. Spre 6-7 ani, deja situatia se schimba: devine foarte interesant sa inventezi personaje si intamplari.

Mai tarziu, pe masura ce creste, copilul incepe sa minta din interes. “E vina lui, nu a mea!” spune mai mereu cand face cate-o prostie. Chiar daca e singur in casa si tine in maini farfuria ciobita, refuza sa recunoasca adevarul.

In timp ce minte, are destul fler incat sa iti spuna intotdeauna exact ceea ce vrei sa auzi. Chiar daca a luat 9, si nu 10, la matematica, stie sa intoarca situatia in favoarea sa, astfel incat sa obtina ori simpatia, ori mila, ori sustinerea parintilor. Copiii mint si pentru a castiga anumite avantaje sau pentru un pic de afectiune. De cele mai multe ori, mint din teama de a nu pierde iubirea parintilor si li se pare mai bine sa se ascunda in spatele unei minciuni, decat sa isi asume o prostioara si sa ii dezamageasca.

Copiii nu ii mint numai pe parinti, ci si pe cei de-o seama cu ei – pentru a parea interesanti si a fi in centrul atentiei. Sau... minciuna lor poate ascunde o realitatea familiala dureroasa: pot spune prietenilor ca mama e stewardesa pe avion, in timp ce ea a fugit cu amantul si nu mai vrea sa stie de casa ei.

Gravitatea minciunii depinde de varsta celui care o spune. Daca un copil de 3 ani insista ca pisica are puteri supranaturale, singura solutie e sa incerci sa ii arati cu blandete ca e un animal obisnuit.

Daca copilul minte pentru a se da interesant, e important sa descoperi radacinile problemei. Poate nu are suficienta incredere in el sau nu se simte integrat in cercul lui de prieteni, si in aceste cazuri, are nevoie de intreaga ta atentie.

Sa iti pedepsesti copilul pentru minciuna e o idee foarte proasta: data viitoare, se va gandi numai ca trebuie sa inventeze o minciuna mai buna, ca sa nu-l mai prinzi. Cel mai bine, adu-i la cunostinta ca tu nu crezi ce spune el si convinge-l sa iti spuna adevarul. Iar daca face asta, felicita-l.

Exemplul bun functioneaza de o mie de ori mai bine decat pedepsele. Nu minti niciodata in legatura cu varsta copilului, de exemplu, ca sa obtii un bilet la pret redus. Daca o sa te vada pe tine ca minti, va fi tentat sa faca si el la fel pe viitor.