La Povestiri adevarate: Doi frati care sufera de diabet si obezitate au nevoie disperata de ajutor

Alexandru şi Maria Cristina Popescu sunt doi fraţi foarte bolnavi care au nevoie disperată de ajutor. Cei doi au fost nevoiţi să renunţe la şcoală, pentru că abia văd să se îmbrace.

Văd ca prin ceaţă şi sunt striviţi de propria lor greutate. Fiecare dintre ei cântăreşte aproximativ 150 de kilograme şi orice pas este o adevărată povară. Părinţii i-au crescut cu devotament şi luptă de 13 ani să găsească un tratament care să-i poată vindeca. Acum, însă, nu mai ştiu pe la ce uşi să mai bată.

Cristina şi Alexandru suferă de o boală genetică extrem de rară. La 20 de ani, cântăresc aproape 150 de kilograme fiecare şi sunt pe cale să-şi piardă vederea. Pentru că sunt foarte bolnavi, cei doi fraţi au fost nevoiţi să renunţe la şcoală, după ce au făcut doar patru clase. Au nevoie de un medic care să le recomande un tratament eficient, pentru că vor să înveţe şi să poată avea o viaţă normală.

De când au venit pe lume, Cristina şi Alexandru suferă. Tinerii poartă o o povară multe prea grea pentru a putea duce o viaţă normală. Toată viaţa lor a fost plină de durere şi frustrare. Nu ştiu cum e să te privească cineva cu dragoste, pentru că, în afară de părinţii lor, nimeni nu a căutat să-i mângâie şi să-i înţeleagă.

Mama lor, Lenuţa, spune că, deşi este săracă, se consideră bogată pentru că îi are pe copiii ei, care reprezintă cea mai mare bucurie a vieţii ei. De 13 ani, părinţii se zbat să găsească o soluţie pentru vindecarea copiilor. N-au renunţat nici o clipă la luptă şi ar face orice ca să obţină o şansă pentru viaţa lor.

Singurul care aduce bani în casă este tatăl lor. Când nu s-au mai descurcat, când grijile şi lipsurile i-au copleşti, mama copiilor a plecat să muncească în Italia, dar nu i-a mers bine acolo. S-a întors după trei ani, ca să aibă grijă de cei doi copii care nu se puteau descurca fără ea.

Cristina şi Alexandru au nevoie de ajutorul nostru, de un medic care să le poată prescrie un tratment adecvat pentru suferinţa lor. Orice informaţie, orice gest, cât de mic, orice sprijin contează enorm pentru ei. Părinţii nu mai ştiu ce să facă, se roagă pentru copiii lor şi aşteaptă o minune. Să-i ajutăm, de la inimă la inimă!