La Povestiri adevarate: Tot mai multi copii cresc departe de parintii lor

Trăim un adevărat fenomen, care naşte inevitabil drame, rupturi, traume. Un fenomen care mutilează sufletul copiilor noştri.

Merită să stai departe de copilul tău pentru câteva sute de euro? Merită să nu ştii cum va creşte, ce-l doare? Ce simte?

Tot mai mulţi copii cresc departe de părinţii lor. Fără îndrumarea, fără sprijinul şi fără mângâierea celor care i-au adus pe lume. Sunt copii chinuiţi pentru care părinţi fac sacrificii uriaşe. Muncesc până la epuizare de dimineaţă până seara, departe de tot ceea ce iubesc, de ceea ce contează cu adevărat. Departe de micuţii lor! Doar ca să le poată trimite o pâine!

Fiecare părinte a plecat să scape de sărăcie, de mizerie, să-i poată asigura copilului său o viaţă mai bună, lipsită de grija zilei de mâine.

În timp ce mama şi tatăl lor muncesc, copiii rămân în grija bunicilor şi uneori în voia soartei! Aşa ajung să traiască adevărate drame! Cine să le aline suferinţa, să-i ocrotească şi să le dea un sfat? Cine să-i audă când plâng şi când le e dor?

Veronica este un copil al nimănui acum. Tatăl ei a părăsit-o când era foarte mică, iar mama şi-a refăcut viaţa. În urma cu doi ani mama Veronicăi a fost nevoită să plece în Spania, să muncească să aibă cu ce să o întreţină pe ea şi pe frăţiorul mai mic. A crezut că-i lasă pe mâini bune, în grija tatălui lor. Veronica spune însă că tatal de-al doilea n-o putea suferi. A rănit-o, a umilit-o, până când Veronica şi fratele ei au fugit.

Şi copiii lui Dumitru suferă după tatăl lor! Bărbatul a plecat în Italia să muncească, să îşi poată întreţine familia. Dar nu s-a mai întors! Dumitru a murit cu gândul şi inima la copiii lui. Pleca acasă! Cinic, nedrept, de necrezut! Ca-ntr-un scenariu de film! Bărbatul îşi ducea bagajele în autocarul care trebuia să-l aducă înapoi în ţară, la soţia şi copiii lui! Moartea l-a oprit exact atunci!

Cinci suflete de copil au învăţat încă de mici ce-nseamnă să suferi şi să plângi. Pentru o vreme, au avut o familie fericită: ei, mama şi tatăl lor. Dar liniştea din căminul lor n-a durat mult timp. Viorica, mama micuţilor, s-a despărţit de tatăl lor. Din cauza neajunsurilor, femeia a plecat la muncă în Italia. Cei cinci frăţiori au fost despărţiţi. Trei dintre ei au rămas în grija bunicii paterne, iar ceilalţi doi au fost încredinţaţi unei fundaţii. Dar dorul de frăţiorii lor era prea mare aşa că micuţii care se aflau în grija asistentului maternal au ales să plece! Au vrut să fie din nou o familie mare şi fericită! Să-şi găsească frăţiorii şi să fie împreună!

Poate ca într-o zi părinţii acestor micuţi nu vor mai fi nevoiţi să plece şi să-şi lase copiii în voia sorţii! Poate că va fi bine şi în ţara asta!