(P) Cum îl ajuți pe cel mic să se exprime corect: 10 sfaturi

Una dintre uneltele esențiale de învățare este limbajul. Prin limbaj sunt transmise emoții și informații, se stabilesc raporturi și relații. Omul este o ființă menită să comunice și să socializeze. La fel și copilul tău. 

Acesta are nevoie să comunice și să socializeze, să învețe lucruri de la o vârstă foarte fragedă. În primă instanță, comunicarea bebelușului este non-verbală și nearticulată. Copilul simte stări de spirit și comunică prin plâns, râs și reacții ale corpului. Apoi, începe să gângurească, să descopere cum se folosesc buzele, limba sau vibrațiile sonore, pentru a comunica diverse sunete și silabe.

Evoluția limbajului după vârsta de 1 an

În jurul vârstei de 1,6 - 2 ani, copilul începe să utilizeze cuvintele. Pe la 2 ani, ar trebui să aibă, deja, un vocabular de 10-20  cuvinte. 

Între 2 și 3 ani, copilul cunoaște aproape 200-300 cuvinte. Cam în această perioadă, poate purta conversații simple, despre subiecte elementare și nevoile de bază 

La 3-4 ani, intervine curiozitatea. „De ce?“, „Ce?“, „Cine?“ sunt întrebări nelipsite din orice fel de comunicare. Copilul simte nevoie să cuprindă în cuvinte tot ce e în jurul lui, să înțeleagă cum funcționează lucrurile, de ce sunt așa cum sunt. Vorbește bâlbâit și stâlcit, dar vrea să comunice tot, deodată. 

La 4-5 ani, are o bază de cuvinte destul de largă și comunicarea este preponderent inteligibilă. Încă mai are dificultăți cu unele consoane, cel mai frecvent t, r, s, l, v, z. Poate spune o poveste scurtă, cu început, cuprins și sfârșit, ajutându-se de o înșiruire de imagini. Vocabularul lui conține cuvinte descriptive și termeni care denotă noțiuni de timp.

Începând cu vârsta de 6-7 ani, copilul comunică ușor. Poate urmări și reproduce logica unei povestiri sau a unei discuții. 

10 sfaturi pentru a-ți ajuta copilul să se exprime corect

Noțiunile de bază ale comunicării sunt învățate acasă, în familie. Pentru a asigura cel mai bun start de comunicare pentru copilul tău, ia în calcul și sfaturile de mai jos:

1. Tratează-i, cu respect, abilitățile de comunicare. O comunicare reușită se bazează, întâi de toate, pe respect. Orice început e greu. Încearcă, pe cât posibil, cu răbdare și umor, să susții eforturile micului interlocutor. Copilul are nevoie să se simtă auzit, ascultat și încurajat. Nu îl ironiza și nu-l subaprecia. Ascultă-l cu adevărat, arată-i când ai înțeles și când nu și încurajează-l să reformuleze.
2. Un mediu curat de comunicare ajută. Asigură-te că vă puteți asculta și puteți comunica, fără multă poluare fonică în jur. Pentru el este încă dificil să identifice toate cuvintele, să le memoreze și să le reproducă, dacă mediul este zgomotos. De aceea, dă muzica mai încet, închide televizorul sau alte surse de sunet care pot distrage. 
3. Propune-i mai multe jocuri de comunicare. Citește-i povești, articole, fapte interesante. Dezvoltă conversații despre ce ați citit, faceți eventuale diferențe față de realitatea voastră, pentru a-i dezvolta gândirea critică. Alege jucarii lingvistice pentru comunicare,  care au la bază asocierea dintre culori, forme si litere sau cifre, pentru o mai bună memorare. Acestea îl familiarizează cu ușurința cu care literele se adună în cuvinte și cifrele în calcule simple și le încurajează atenția și proactivitatea. Fă jocuri de rol cu jucăriile lui, ca să i se dezvolte imaginația și atenția către comunicare și diversitatea ei. 
4. Poartă conversații unu la unu. Povestește-i, întreabă-l și ai răbdare să răspundă, pe măsura vârstei lui. În acest tip de conversație, copilul îți poate observă tonul, intonația, fonetica, mimica. Astfel, se familiarizează cu alți parametri de comunicare pe care îi va urmări instinctiv, pentru a decodifica mesajul dincolo de cuvinte.
5. Nu stâlci, sub nicio formă, cuvintele. Folosește cât mai puține diminutive. E greu de rezistat, dar, pentru el, e debusolant să le audă rostite de la tine într-un fel și de la alții altfel. În plus, le poate reține greșit. Vorbește clar și corect.
6. Ajută-l să descopere obiectele familiare. Denumește-i obiectele din jurul lui. Ajută-l să cunoască realitatea imediată. În acest fel, îi va fi mai ușor să rețină noțiuni, dacă acestea sunt asociate cu obiecte concrete. Ajută-l să facă asemănări și diferențe. 
7. Dă-i coordonate de spațiu și timp. Pe măsură ce crește, este important să își construiască repere spațio-temporale. Comunicarea corectă și de calitate are la bază aceste noțiuni. 
8. Ajută-l să comunice în ritmul lui și cu cine simte nevoia. Încurajează-l să comunice când simte sau vede lucruri interesante, să identifice emoții. Nu îl forța să discute cu oameni dacă nu vrea să vorbească. Asigură-i confortul de a se dezvălui în felul lui și încurajează-l să își depășească limitele de comunicare. 
9. Corectează greșelile cu respect. Observațiile ironice sau brutale îl pot descuraja, cu atât mai mult când copilul se află la început. Nu uita că procesul de comunicarea este în continuă dezvoltare de-a lungul întregii vieți.  
10. Include copilul în unele conversații lejere cu adulții. Copiii sunt fascinați de conversațiile adulților. Cere-i părerea dacă este cazul. Se va simți inclus și încurajat să comunice și va simți că părerea lui poate avea relevanță.

Încurajează-ți copilul să folosească un limbaj corect și coerent. Acest lucru îl va ajuta să lege prietenii, să își exprime visele și dorințele, să își atingă idealurile. O comunicare corectă și bine structurată crește încrederea în sine a copilului.