(P) Despre bolile valvelor inimii – valvulopatiile

Există patru tipuri frecvente de afecțiuni ale valvelor inimii: stenoza mitrală, insuficiența mitrală, stenoza aortica și insuficiența aortică.

Ce sunt valvele inimii?

Inima are patru camere: două atrii și două ventricule. Pereții acestor camere sunt făcuți în principal dintr-un mușchi special, cardiac.

În timpul fiecărei bătăi a inimii, ambele atrii se contractă primele pentru a pompa sânge în ventriculi. Apoi, ambii ventriculi se contractă pentru a pompa sângele în afara inimii, în artere. Există niște valve între atrii și ventriculi, și un alt fel de valve între ventriculi și arterele care preiau sângele de la inimă. Aceste valve sunt:

• Valva mitrală – între atriul stâng și ventriculul stâng
• Valva tricuspidă – între atriul drept și ventriculul drept
• Valva pulmonară – între ventriculul drept și artera pulmonară (artera pulmonară este principala arteră care duce sângele de la inimă la plămâni pentru a primi oxigen)
• Valva aortică – între ventriculul stâng și aortă (aorta este principala arteră a organismului, care duce sângele bogat în oxigen de la inimă la organe).

Valve asigură faptul că în timpul contracției atriilor și ventriculilor, sângele circulă în direcția potrivită, de la sânge către artere.

Ce sunt valvulopatiile?

O valvă care este lezionată sau bolnavă poate afecta direcția fluxului de sânge prin inimă. Există două tipuri principale de valvulopatii:

• Stenoza valvulară – deschiderea valvei este limitată, valva nu se poate deschide cât ar trebui, orificiul prin care iese sângele este îngustat. În consecință, există o restricție a fluxului de sânge prin valvă.
• Insuficiența (regurgitarea) valvulară – valva nu se poate închide corespunzător și există flux al sângelui în direcția opusă față de normal prin valvă.

Orice valvă cardiacă poate fi afectată de aceste probleme. Cu toate acestea, valvele mitrală și aortică sunt cel mai des afectate.

Care sunt simptomele valvulopatiilor?

În principiu, cu cât o valvă este mai îngustată (stenozată) sau are un grad mai mare de insuficiență, cu atât problema este mai serioasă. Unele stenoze sau regurgitări minore nu cauzează simptome sau probleme.

Cu toate aceste, dacă îngustarea este severă, inima trebuie să pompeze mai puternic pentru ca sângele să poate depăși zona îngustată; dacă regurgitarea este severă, inima trebuie să pompeze mai puternic pentru a împinge sângele care regurgitează, pe lângă cantitatea normală de sânge care circulă prin inimă. Ambele situații tensionează suplimentar inima. Poate exista o creștere de presiune în camerele din spatele valvei afectate.

Simptomele pot fi:

• Respirația grea – mai ales la efort, dar în cazuri mai severe și în repaus
• Oboseală, amețeală, episoade de leșin
• Tulburări de ritm cardiac care pot da palpitații
• Edeme (umflarea picioarelor)
• Durere în piept sau angină pectorală.