Poveştiri de noapte - 5 decembrie

Dispariţia Ancăi Parghel a lăsat un gol în sufletele tuturor. Nimeni nu poate să creadă că ea, acea fiinţă plină de viaţă, acea femeie optimistă şi artistă desăvârşită, nu mai este printre noi.

Prin legătură telefonică, Tudor Pargel, fiul Ancăi, a declarat că mama sa s-a ţinut cât a putut de tare, nu s-a dat bătută niciodată, nici măcar când a fost bolnavă, ci a luptat până la ultima suflare.
Silvia Dumitrescu a spus că suferinţa este imensă când un om bun dispare dintre noi. Ea speră că acum Anca a scăpat de sufeinţă şi consideră că cel mai greu va fi pentru Ciprian şi Tudor, băieţii ei, alături de care ar trebui să fim cu toţii.
Doiniţa Oancea nu se poate împăca cu gândul că Anca nu mai e printre noi şi nu-i vine să creadă că plecarea ei a avut loc atât de rapid.
Ghedi Kamara îşi aminteşte că Anca era o persoană plin de viaţă, care zâmbea mereu, un om care răspândea multă bună-dispoziţie în jurul ei.
Nelu Ploieşteanu spune că Anca era minunată şi se adapta, ca artist, oricărui gen muzical şi oricărei situaţii.
Toţi artiştii noştri îi vor simţii lipsa şi nu se vor putea împăca defel cu dispariţia unei persoane atât de talentate, o femeie extraordinară, care zâmbea atât de mult şi îşi păstra optimismul chiar şi atunci când lupta cu moartea.
Anca Parghel va fi înmormântată la cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Artiştilor, deşi pentru ea ar trebui să se inventeze Aleea Iubirii!

Dumnezeu să o odihnească în pace!