La Povestiri adevarate: Zeci de mii de oameni si-au luat ramas bun de la Ion Dolanescu!

Ion Dolănescu a luat cu el în mormânt o parte din inimile noastre! Zeci de mii de oameni care l-au iubit şi-au luat rămas bun de la marele artist. 20 de preoţi s-au rugat pentru sufletul său.

Chiar în ultima lui zi pe pământ, Ion Dolănescu a făcut sa freamăte şi să se strângă lângă sufletul său zeci de mii de inimi.

Oamenii l-au iubit pentru că a fost un artist unic, un cântăreţ desăvârşit, un om sensibil, pătimaş, care a trăit viaţa la maximum. A preţuit fiecare clipă de parcă ar fi fost cea din urmă. Sufletul său n-a ştiut decât să ardă şi să dăruiască flacăra din inima lui tuturor.

Ion Dolănescu a avut un glas care vibra, o voce în care încăpeau toate frământările omeneşti, în care se-mpleteau dorurile toate, iubirea şi patima. A fost un suflet puternic, năvalnic şi optimist. A iubit oamenii din toată inima. A simţit enorm şi a transmis comoara din inima lui: pasiunea cu care trăia si iubea.

A plecat de jos. Era băiat simplu, de la ţară, desculţ şi sărac. S-a născut într-o familie cu 8 copii, dar s-a născut cu o inimă uriaşă în piept. Toată viaţa a cântat şi a pus comorile din sufletul său în cântecele care au cucerit lumea.

A fost venerat de milioane de oameni pentru că a pus în melodiile lui tot sufletul său, fibră cu fibră, poveste cu poveste, emoţie cu emoţie. N-a ţinut nimic pentru el, ci a dăruit tot ce-a avut mai bun.

Aşa cum a iubit cântecul, viaţa şi oamenii, a iubit şi femeile. A ştiut să le vadă frumuseţea, să le mângâie cu tandreţea şi pasiunea lui, iar cea mai iubită dintre toate a fost Maria Ciobanu.

Maestrul a avut tot ce-şi putea dori un om: a făcut ce i-a plăcut, a cântat din tot sufletul, a iubit şi a fost iubit. Şi-a văzut fiul strălucind pe scenă, la fel ca el. A râs şi a plâns de bucurie, dar a trăit împreună cu băiatul său şi bucuriile cele mai simple. Au ascultat împreună freamătul mării, pe care l-au pus în cântecele lor.

Ion Dolănescu a trăit prin muzică şi a arătat lumii întregi că adevărata fericire este la îndemâna oricui, atâta timp cât iubirea şi generozitatea sunt puse pe primul loc. A plecat între îngeri însoţit de zeci de mii de oameni care l-au iubit dumnezeieşte.

Ion Dolănescu a fost un tata care şi-a iubit fiii, dar şi un fiu care şi-a venerat mama. Era un om generos, modest şi discret. Uşa lui era întotdeauna deschisă, şi pentru bogaţi, şi pentru săraci, tot aşa cum îi era şi inima.

A plecat fără să-şi ia rămas-bun, pentru că n-a vrut să se despartă de viaţă şi de oameni. Din comorile pe care le-a avut, n-a luat nimic cu el. Ne-a lăsat cu toată dragostea cântecele sale, care ne vor rămâne mereu în suflet.

Artistul a trăit din plin şi clipa în care si-a strâns la piept nepoţelul şi s-a simţit cel mai fericit bunic de pe pământ. Înainte de a muri, el a avut un mare vis, pe care nu a reuşit să-l împlinească. Ultima dorinţă a lui Ion Dolănescu a fost să cânte pentru nepoţelul său, Vlăduţ, o melodie compusă special pentru el de către poetul Grigore Vieru.

Moartea l-a ales pe Grigore Vieru să plece el cel dintâi, să-şi aştepte prietenul între îngeri. În urmă cu două luni, poetul s-a stins fulgerător, într-un accident de maşină. Acum, cu siguranţă, sufletele lor s-au întâlnit în cer, acolo unde nu mai exista nici suferinţă, nici tristeţe, nici lacrimi, doar fericire, linişte şi o imensă iubire.

Mulţi artişti au ţinut să aducă un omagiu artistului exprimându-şi regretele că acesta nu se mai află printre noi. Printre cei care au vorbit despre ce a însemnat Ion Dolănescu pentru folclorul românesc au fost mai ales colegii de breaslă, cum ar fi Ion Lăceanu, Nicolae Botgros, Aneta Stan, Polina Manoilă, Constantin Măgureanu, Ileana Ciuculete, Elisabeta Turcu, Leontina Ciobanu Văduva, Gheorghe Gheorghiu sau Petrică Mâţu Stoian.

În studioul emisiunii „Poveştiri adevărate” au fost invitaţi cântăreţii Constantin Măgureanu şi Radu Ille, care au vorbit despre ce a însemnat pentru ei marele artist. Radu Ille s-a regăsit oarecum în povestea de viaţă a lui Ion Dolănescu, pentru că şi el şi-a început cariera pornind de jos.

Constantin Măgureanu a spus că a aflat de decesul lui Ion Dolănescu la un sfert de oră după ce a survenit, de la un prieten comun. El a spus că artistul era un om blând şi, aşa cum a spus şi doamna Ileana Constantinescu, era un om care avea mult umor şi spunea nişte bancuri la care "râdeai de te prăpădeai". Cei doi au cântat câte o melodie în memoria marelui artist.

Ionuţ Dolănescu a declarat că speră să reuşească să împlinească dorinţa tatălui său de a construi o biserică. El a apreciat foarte mult faptul că Benone Sinulescu, artist cu care tatăl său avea anumite neînţelegeri, a vorbit foarte frumos despre Ion Dolănescu, deşi cei doi nu se împăcaseră. Anumite neînţelegeri au existat şi între el şi Ionela Prodan, dar cei doi au apucat să se împace, iniţiativa fiind a cântăreţei.

Dragoş Dolănescu, celălalt fiu al artistului, a recunoscut că, trăind în Costa Rica, nu a realizat că tatăl său a fost atât de iubit în România. El a fost impresionat că atât de mulţi români au fost prezenţi la înmormântarea tatălui său şi a ţinut să le mulţumească tuturor.

Până şi la ultimul spectacol, pe ultimul său drum, a strâns zeci de mii de oameni, zeci de mii de suflete, fără să cânte nici o melodie: acele suflete pe care el le-a făcut să vibreze, să iubească şi să ardă, asemeni lui!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!