Vedetele deplâg moartea lui Stephan Pelger

Nume mari din showbiz și fashion, care l-au cunoscut, au colaborat cu el sau i-au purtat creațiile, și-au exprimat regretele la vestea șocantă a dispariției sale.

Celebrul designer român Stephan Pelger, considerat unul dintre copiii teribili ai modei autohtone, a fost găsit ieri fără viață în locuința sa din București. Avea doar 43 de ani și încă atât de multe de exprimat stilistic…

De-a lungul anilor, numele lui Stephan Pelger a fost asociat cu creațiile inovatoare, cu show-urile de modă avangardiste, cu emisiunile de gen și cu un brand care a crescut frumos și care s-a impus ca unul de referință. Multe vedete din muzică, televiziune sau actorie i-au purtat creațiile vestimentare, Stephan Pelger ajungând chiar să realizeze câteva ținute pentru garderoba oficială a Primei Doamne Carmen Iohannis.

Din păcate, după o perioadă grea, în care s-a confruntat cu dificultăți financiare și era măcinat de depresii și insomnia, visul său stilistic s-a încheiat brusc, într-o manieră greu de înțeles pentru prietenii și colaboratorii săi, care ieri, la aflarea tragicei vești, și-au exprimat gândurile într-un val de mesaje care au circulat pe rețelele de socializare.

Laura Cosoi
„Aproape 20 de ani de prietenie, cu povești, dans, râsete, emoții, îmbrățișări, lacrimi, întâlniri, nopți nedormite, momente de neuitat, ore la telefon, clipe pe care le prețuiesc și vor rămâne mereu în inima mea! Te iubesc, Stephan Pelger, dincolo de viața asta. Și îți mulțumesc“.

Andreea Raicu
„Încă mi-e greu să cred… Un suflet bun, un spirit atât de viu și creativ, dar foarte măcinat pe interior…Drum lin, Stephan Pelger, spre un loc în care sper să îți găsești liniștea. Voi păstra în suflet toate amintirile, momentele atât de frumoase petrecute împreună… și voi purta cu drag mereu creațiile pe care mi le-ai făcut de-a lungul anilor.“

Ileana Badiu
„Am aflat și eu odată cu toată lumea cumplita veste despre Stephan. Nu-mi găsesc cuvintele încât să pot scrie mai mult decât că îi voi simți lipsa enorm și că îmi pare extrem de rău că un om talentat, sufletist, educat, deștept, amuzant, plin de vitalitate și de calități așa cum era Stephan a decis că viața devine prea complicată pentru el???? Dumnezeu să te primească în Împărăția lui, să faci rochii frumoase îngerilor, să dansezi la petreceri luxoase, să porți blănuri cu gulere colorate, să râzi cu gura până la urechi bând prosecco din cupe de cristal așa cum îți plăcea atunci când viața era o bucurie pentru tine.  Drum lin, Schatzi, și o să-mi lipsești enorm și știi că niciodată nu te vom uita????“.

Dana Săvuică
„Adio, Stephan!???????? Un suflet prea sensibil pentru o lume atât de indiferentă…“

Oana Roman
„Mi-au trebuit câteva ore să pot procesa că nu mai ești! De peste 20 de ani împărțim amintiri și e greu acum să mă gândesc că nu mai ești aici. Ultimele noastre poze de la ziua ta, de la evenimentele tale și ultima poză cu rochia divină pe care mi-ai făcut-o acum peste 15 ani. Am avut 2 rochii perfecte în viața asta până acum. Una făcută de Răzvan Ciobanu și asta bej, creată de tine, Stephan Pelger. Amândoi ați plecat și nu știu cine o să-mi mai facă mie rochii perfecte! Le veți face sus acolo, cu siguranță. Drum lin, dragul meu drag. Dumnezeu să te ierte și să te odihnească în pace!“

soprana Alexandra Coman
„Cu tristețe, am aflat că s-a stins din viață minunatul creator vestimentar Stephan Pelger! Vreau să îi aduc un omagiu,postând această fotografie în care purtam una dintre frumoasele sale creații! Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină, Stephan!!!“

Adina Buzatu
„Conduc. Sunt obișnuită să fac aproape orice în timpul ăsta. Cel mai adesea prin telefon. Prin telefon s-a întâmplat să aflu că azi, prietenul meu Stephan Pelgar și-a oprit cursul zilelor. Mă uit la mașinile și oamenii din jur și mi se pare ireal cum continuă să funcționeze normal. Delicatul, zâmbitorul, iubitorul meu prieten a murit. Mă îneacă, mă strânge de gât emoția acestei vești. Mă copleșește ideea că voi trăi fără apropierea lui. Mai bine de cincisprezece ani ne-am fost sprijin în poticnelile vieților noastre personale și profesionale. Niciodată n-a fost indisponibil când am avut nevoie de el. Nu înțeleg cum atâta forță creatoare, atâta talent, dăruire și determinare nu l-au putut smulge din hăul depresiei. Cum nu l-au putut rupe de oamenii nepotriviți din jurul lui și de dependențele care-l erodau. Era mereu conștient când aluneca în greșeală și lupta să se redreseze. Știa că îl așteaptă atelierul în care putea crea lucruri uimitoare și pentru asta nu pregeta să ceară ajutor medical. Căuta orice sprijin care ar fi putut să-i aducă liniștea de a lucra. N-am crezut niciun moment că nu va reuși. Mintea lui fantastică era prea plină de idei care așteptau să prindă viață. Am sperat ca omul extraordinar și artistul fabulos din el să-l înfrângă pe omul degradat de patimi și suferințe. Mi-e foarte greu să accept că n-a fost așa. Într-un fel sunt revoltată că atâtea lucruri minunate care-i stăteau în putință au  dispărut odată cu el. Și mi se pare nedrept că nu va fi el cel care va face cea mai frumoasă rochie de pe Pământ.“